ABC

A B C D E F G I K L M N O P R S T U V

A

Acordurile de curs anticipat sunt tranzacţii care permit unei persoane să ia cu împrumut/să dea cu împrumut la o rată a dobânzii stabilită pentru o anumită perioadă de timp din viitor.

O poziţie sau o combinaţie de poziţii care reduce/reduc riscul poziţiei principale.

Diferenţa dintre preţul cel mai mare şi preţul cel mai mic al unui contract la termen (future) înregistrat într-o anumită sesiune de tranzacţionare.

Analiza informaţiei economice şi politice cu scopul de a determina mişcări viitoare într-o piaţă financiară.

Un efort de previzionare a preţurilor prin analizarea datelor pieţei, şi anume a istoricului tendinţelor şi mediilor preţurilor, volumelor, contractelor pe derivate, etc.

Se spune despre o monedă că se apreciază atunci când preţul creşte în răspuns la cererea pieţei; o creştere în valoare a unui activ.

A profita de preţurile care se compensează reciproc din pieţe diferite prin cumpărarea sau vânzarea unui instrument şi luarea, simultan, unei poziţii egale şi opuse pe o piaţă aflată în legătură cu prima pentru a profita de diferenţele mici de preţuri.

Dolarul australian.

B

Valoarea rezultată din scăderea importurilor unei ţări din exporturile acesteia.

Cantitatea de bani dintr-un cont.

Înregistrarea tranzacţiilor cu restul lumii de-a lungul unei anumite perioade de timp. Acestea includ mărfuri, servicii şi fluxul de capital.

O organizaţie guvernamentală sau cvasi-guvernamentală care coordonează politicile monetare ale unei ţări şi tipăreşte moneda ţării respective. De exemplu, banca centrală a Statelor Unite este Federal Reserve, altele includ ECB, BOE, BOJ.

Departamentul şi procesele legate de decontarea tranzacţiilor financiare (şi anume, confirmarea scrisă şi decontarea schimburilor, păstrarea înregistrărilor).

Biroul executiv cuprinde, de obicei, sala de tranzacţionare şi alte activităţi de afaceri principale.

Un ordin transmis unui dealer de a cumpăra sau de a vinde la un preţ fixat. BPA-ul va rămâne valabil până ce va fi executat sau anulat.

O persoană sau o firmă care acţionează ca intermediar, punând în legătură cumpărători şi vânzători, de obicei în schimbul unei taxe sau a unui comision. Spre deosebire, un ‘dealer’ depune capital şi adoptă o poziţie, sperând să câştige un interval (profit) închizând poziţia printr-o tranzacţie ulterioară cu un alt participant.

Bundesbank, Banca Centrală a Germaniei

C

Un individ care foloseşte diagrame şi grafice şi interpretează datele istorice pentru a descoperi tendinţe şi pentru a prezice mişcări viitoare. Mai este denumit şi investitor tehnic.

O taxă de tranzacţionare încasată de un broker.

Procesul de decontare al unui schimb.

Un document schimbat între părţi în legătură cu o tranzacţie care confirmă termenii sus-numitei tranzacţii.

Evidenţă a tuturor tranzacţiilor.

Unitatea standard a comerţului.

Cursul de schimb pre-specificat pentru decontarea unui contract de schimb valutar la o dată viitoare oarecare acceptată, pe baza diferenţei dintre ratele dobânzilor celor două monede implicate.

O obligaţie de a tranzacţiona un bun sau un instrument la un preţ stabilit, la o dată viitoare. Diferenţa principală diferenţă între un contract la termen şi un contract anticipat este că cel la termen este tranzacţionat, de obicei, pe o bursă (contracte tranzacţionate la bursă - CTB), faţă de contractele anticipate, care sunt considerate contracte extrabursiere (CEB). Un CEB este orice contract care NU este tranzacţionat pe o bursă.

Un preţ de piaţă indicator; arată preţul oferit (bid) cel mai mare şi/sau preţul cerut (ask) cel mai mic disponibile pentru un titlu la un anumit moment.

Preţul pieţei din acel moment. Decontarea tranzacţiilor instantanee are loc, de obicei, în decurs de două zile lucrătoare.

Comitetul monetar al Rezervei Federale (Federal Reserve).

Preţul unei monede exprimat prin intermediul alteia.

Un curs de schimb oficial stabilit de către autorităţile monetare pentru una sau mai multe monede. În practică, chiar şi cursurile de schimb fixe fluctuează între nivelurile superior şi inferior definite, ducând la intervenţii.

Un curs de schimb între două monede. Cursul încrucişat se spune că nu este standard în ţara în care perchea valutară este cotată. De exemplu, în Statele Unite, o cotaţie GBP/CHF va fi considerată un curs încrucişat, pe când în Marea Britanie sau în Elveţia ar fi una dintre perechile valutare principale tranzacţionate

Cursurile de schimb valutar la care marile bănci internaţionale cotează alte bănci internaţionale mari.

D

Data la care are loc un schimb.

Data la care părţile implicate într-o tranzacţie financiară se înţeleg să îşi deconteze propriile obligaţii, adică, de a face schimb de plăţi. Pentru tranzacţiile valutare instantanee, data valutei este, în mod normal, cea de peste două zile lucrătoare. Cunoscută şi sub denumirea de scadenţă.

O poziţie prin care se cumpără un instrument mai mult decât este vândut, de aici şi o apreciere în valoare dacă preţurile din piaţă cresc.

A fi „de scurtă durată“ înseamnă să fi vândut un instrument fără să fi fost, de fapt, deţinut şi de a deţine o poziţie de scurtă durată cu speranţa că preţul va coborî astfel încât să poată fi cumpărat în viitor, realizând un profit.

Un individ sau o firmă care acţionează ca parte principală sau contrapartidă într-o tranzacţie. Părţile principale adoptă o parte a poziţiei, sperând să câştige un interval (profit) închizând poziţia printr-o tranzacţie ulterioară cu un alt participant. În contrast, un broker este un individ sau o firmă care acţionează ca intermediar, punând în legătură cumpărători şi vânzători în schimbul unei taxe sau a unui comision.

Procesul prin care un schimb este introdus în registrul şi înregistrările unei contrapartide la o tranzacţie. Decontarea schimburilor valutare poate să implice sau nu schimbul fizic, real, al unei monede în alta.

O balanţă negativă a schimburilor sau a plăţilor.

Luarea cu împrumutul şi împrumutarea de bani. Cursul la care banii sunt luaţi cu împrumut/daţi cu împrumut este cunoscut ca rată de depozit. Certificatele de depozit (C.D.-urile) sunt, de asemenea, instrumente tranzacţionabile.

Un declin al valorii monedei apărut ca urmare a acţiunii forţelor pieţei.

Un contract care îşi schimbă valoarea în funcţie de mişcările preţurilor unui titlu mobiliar asociat sau de bază, contract la termen sau alt instrument fizic. Opţiunea este instrumentul derivat cel mai des utilizat.

Ajustarea în jos deliberată a preţului unei monede, de obicei, printr-un anunţ oficial.

Rata dobânzii la care băncile din SUA vor da bani cu împrumut celor mai importanţi clienţi ai lor.

E

Banca Centrală pentru Uniunea Monetară Europeană.

Moneda Uniunii Monetare Europene (UME) care a înlocuit Unitatea Monetară Europeană (UME, cunoscută mai bine cu prescurtarea din limba engleză, ECU).

F

Banca Centrală a Statelor Unite.

Cumpărarea unei monede şi vânzarea simultană a alteia într-o piaţă extrabursieră. Majoritatea valutelor Forex sunt cotate în raport cu dolarul SUA.

Un dealer care cotează în mod regulat atât preţurile oferite cât şi cele cerute şi este gata să creeze o piaţă cu două părţi pentru orice instrument financiar.

G

Principalele cinci state industrializate, şi anume SUA, Germania, Japonia, Franţa şi Marea Britanie.

Principalele şapte state industrializate, şi anume SUA, Germania, Japonia, Franţa, Marea Britanie, Canada şi Italia.

Un tip de grafic care este compus din patru puncte semnificative: preţurile maxime şi minime care formează coloana verticală, preţul de deschidere, care este marcat cu o linie orizontală mică la stânga coloanei şi preţul de închidere, care este marcat cu o linie orizontală mică la dreapta coloanei.

Un grafic care indică intervalul schimburilor pentru ziua respectivă, precum şi preţurile de deschidere şi de închidere. Dacă preţul de deschidere este mai sus decât preţul de închidere, dreptunghiul format de preţurile de deschidere şi de închidere este colorat. Dacă preţul de închidere este mai mare decât preţul de deschidere, acea porţiune a graficului nu este colorată.

I

Variabile economice despre care se crede că prezic activitatea economică viitoare (adică, Şomajul, Indicele preţurilor de consum, Indicele preţurilor de producţie, Vânzările cu amănuntul, Venitul personal, Dobânda de referinţă, Rata de scont şi Rata fondurilor federale)

O condiţie economică în care are loc o creştere a preţurilor bunurilor de consum, prin aceasta micşorându-se puterea de cumpărare.

Diferenţa dintre preţul oferit (bid) şi cel cerut (ask); folosită pentru a măsura lichiditatea pieţei. Intervale mici înseamnă, de obicei, lichiditate mare.

Acţiunea unei bănci centrale de a influenţa valoarea monedei sale prin intrarea în piaţă. Intervenţia concertată se referă la acţiunea mai multor bănci centrale de a controla cursurile de schimb.

K

Dolarul nou zeelandez.

L

Cursul londonez interbancar de schimb. Băncile internaţionale mari folosesc LIBOR-ul atunci când iau cu împrumut bani din altă bancă.

Închiderea unei poziţii existente prin execuţia unei tranzacţii de echilibrare.

Abilitatea unei pieţe de a accepta tranzacţii mari cu impact minim, spre zero, asupra stabilităţii preţului.

O transmitere reală în care ambele părţi îşi transferă posesiunea asupra monedelor tranzacţionate.

Dolarul canadian.

Unitate pentru măsurarea dimensiunii unei tranzacţii. Valoarea tranzacţiei corespunde întotdeauna unui număr întreg.

M

Cumpărarea şi vânzarea simultană a unei monede pentru livrare a doua zi.

Pentru a acoperi riscul unui investitor se vor folosi de analiza financiară şi tehnicile de tranzacţionare.

Capitalul necesar pe care un investitor trebuie să-l depună pentru a garanta o poziţie.

Depozitul colateral iniţial necesar pentru a intra pe o poziţie ca o garanţie a activităţilor viitoare.

De obicei, preţul de schimb cel mai mare şi cel mai mic pentru instrumentul principal pentru ziua de tranzacţionare curentă.

Orice tip de bani emişi de o bancă guvernamentală sau centrală şi folosiţi ca mijloc de plată legal şi ca bază pentru comerţ.

Moneda în care un investitor sau un emitent îţi păstrează registrul contabil, moneda în raport cu care sunt cotate celelalte monede. Pe piaţa Forex, de obicei, dolarul SUA este considerat moneda „de bază“ pentru cursuri, asta însemnând că valorile cursului sunt exprimate ca valoarea unei unităţi de un dolar SUA faţă de cealaltă monedă din pereche.

N

O tehnică folosită în analiza tehnică care indică un anumit plafon şi prag al preţului la care un anumit curs valutar se va autocorecta automat. Opusul rezistenţei.

O

Obligaţiunile sunt instrumente care pot fi tranzacţionate (titluri mobiliare de debit) şi care sunt eliberate de către un debitor pentru a aduna capital. Acestea plătesc o dobândă fixă sau variabilă, cunoscută sub denumirea de cupon. Pe măsură ce rata dobânzii scade, preţurile obligaţiunilor cresc şi vice-versa.

Un contract care permite deţinătorului de a avea opţiunea de a cumpăra/vinde un anumit titlu la un anumit preţ într-un anumit timp. Există două tipuri de opţiuni – de cumpărare (call) şi de vânzare (put). O opţiune de cumpărare este dreptul de a cumpăra în timp ce o opţiune de vânzare este dreptul de a vinde. O persoană poate emite sau cumpăra opţiuni de cumpărare şi de vânzare.

Un ordin este o instrucţiune, de la un client către un broker, de a tranzacţiona. Un ordin poate fi plasat la un preţ specificat sau la preţul pieţei. De asemenea, poate fi valabil până este îndeplinit sau până la închiderea afacerii.

Un ordin care va fi executat atunci când piaţa ajunge la preţul indicat. Asociat, de obicei, cu ordinele bun până este anulat.

Un ordin de a cumpăra/a vinde la cel mai bun preţ disponibil în momentul în care ordinul ajunge în piaţă.

Un ordin de a cumpăra/vinde la un preţ stabilit. O persoană poate avea un ordin de oprire prestabilit, în care o poziţie deschisă este lichidată automat atunci când un anume preţ este atins sau depăşit.

P

Numită şi marjă. Raportul dintre suma folosită într-o tranzacţie şi depozitul de siguranţă necesar

Participantul, o bancă sau un client, cu care se face tranzacţia financiară.

O tranzacţie care are loc instantaneu, însă fondurile îşi vor schimba proprietarul, de obicei, după două zile după ce schimbul a fost realizat.

Cele două monede care formează un curs de schimb valutar. De exemplu, EUR/USD.

O piaţă care s-a făcut remarcată printr-o perioadă prelungită de creştere a preţurilor. (Opusul pieţei descrescătoare (urs)

O piaţă care s-a făcut remarcată printr-o perioadă prelungită de declin a preţurilor acompaniată de pesimism larg răspândit.

Valoarea totală a producţiei, venitului şi a consumului unei ţări, produse între graniţele fizice ale ţării.

A nu fi nici pe poziţie lungă, nici pe poziţie scurtă este acelaşi lucru cu a fi plat, sau închis. O persoană are un portofoliu plat dacă nu are nicio poziţie sau dacă toate poziţiile se anulează reciproc.

PNB – produsul naţional brut – produsul intern brut plus veniturile încasate din investiţii sau munca peste hotare.

O poziţie este un punct de vedere comercial exprimat prin cumpărare sau vânzare. Poate face referiri la cantitatea dintr-o valută deţinută sau datorată de un investitor.

O poziţie care creşte în valoare dacă preţurile din piaţă cresc. Când se cumpără moneda de bază din pereche, poziţia se spune că este de durată.

O poziţie investiţională care câştigă de pe urma unui declin al preţului de pe piaţă. Când moneda de bază din pereche este vândută, se spune despre poziţie că este de scurtă durată.

Un schimb activ cu P&P-urile nerealizate corespunzătoare, care nu a fost echilibrat printr-o tranzacţie egală şi opusă.

Expuneri în monede străine care nu mai există. Procesul de închidere al unei poziţii este de a vinde sau de a cumpăra o anumită cantitate de monedă pentru a compensa cantitatea egală a poziţiei deschise. Aceasta va închide poziţia.

Schimb care rămâne deschis până la începutul următoarei zile de muncă.

Atât cursul oferit cât şi cel cerut sunt menţionate pentru o tranzacţie Forex.

Preţul, sau cursul, la care un vânzător este pregătit să vândă.

Preţul la care un cumpărător este pregătit să cumpere; preţul oferit pentru o monedă.

În pieţele valutare, aceasta reprezintă numărul de puncte adăugate la preţul din acel moment pentru a determina preţul unui contract anticipat (forward) sau al unuia la termen (futures).

Câştigul sau pierderea „realizate“ real rezultat din activităţi de tranzacţionare în cadrul poziţiilor închise, plus câştigul sau pierderea teoretic „nerealizate“ din cadrul poziţiilor deschise care au fost marcate la valoarea pieţei.

A o suta parte dintr-un procent.

Unităţile adăugate sau deduse din cursul de schimb actual pentru a calcula un preţ anticipat.

Termenul folosit în piaţa valutară pentru a reprezenta mişcarea crescătoare cea mai mică pe care o poate efectua un curs valutar. În funcţie de context, un punct de bază este, de obicei, 0,0001 în cazul perechilor valutare EUR/USD, GBP/USD, GBP/USD, USD/CHF şi 0,01 în cazul perechei valutare USD/JPY.

R

Acest tip de schimb implică vânzarea şi recumpărarea ulterioară a unui instrument, la o anumită oră şi dată. Are loc în piaţa valutară de scurtă durată.

O revenire a preţului după o perioadă de declin.

Proces prin care decontarea unei tranzacţii este reeşalonată la o altă dată a valutei. Costul acestui proces este bazat pe diferenţa dintre ratele dobânzilor celor două monede.

Un termen folosit în analiza tehnică care indică un anumit nivel de preţ peste care o monedă nu va putea trece. Eşecul repetat al preţului de a trece peste acest punct produce un tipar care poate fi reprezentat, de obicei, printr-o linie dreaptă.

Riscul de atragere de pierderi care rezultă dintr-o schimbare adversă în cursurile de schimb.

S

Un schimb de valute înseamnă vânzarea şi cumpărarea simultană a aceleiaşi cantităţi dintr-o anumită monedă la un curs de schimb anticipat.

Investitorii ţin evidenţa poziţiilor lor în două moduri: de acumulare sau marchează la nivelul pieţei. Un sistem de acumulare ia în calcul doar fluxul de bani, atunci când are loc, din acest motiv, arată doar un profit sau o pierdere atunci când au loc. Metoda marchează la valoarea pieţei apreciază portofoliul fiecărui investitor la sfârşitul fiecărei zile lucrătoare folosind cursurile de închidere ale pieţei sau cursurile de reevaluare. Orice profit sau pierdere sunt înregistrate şi investitorul va începe ziua următoare cu o poziţie netă.

Un schimb a două obligaţiuni de debit care au cursuri diferite de plată. Tranzacţia schimbă, de obicei, două împrumuturi paralele; unul fix şi unul fluctuant.

T

Un investitor care crede că preţurile/piaţa vor/va creşte.

Deschiderea şi închiderea aceleiaşi poziţie sau aceloraşi poziţii în cursul aceleiaşi sesiune de tranzacţionare.

Modificarea minimă în preţ, în sus sau în jos.

U

Un ordin contingent în care execuţia unei părţi a ordinului anulează automat cealaltă parte.

Un investitor care crede că preţurile/piaţa vor/va descreşte.

V

O măsură statistică a mişcării pieţei sau a preţului unui titlu în timp şi este calculată folosind deviaţia standard. Volatilităţii ridicate îi este asociat un nivel mare de risc.

Numărul, sau valoarea, titlurilor tranzacţionate într-o anumită perioadă de timp.